M-am gândit îndelung la ce hotărâri mărețe aș putea lua pentru noul an. Pentru a evolua. Pentru a-mi schimba viața din bine în mai bine. Nu știu ce să zic, după atâția ani nou nouți, de-abia înființați pe lume, după atâtea hotărâri mai mult sau mai puțin revoluționare, că unele s-au repetat la nesfârșit, fără nici o finalizare, după atâtea și-atâtea bezmeticeli parcă nu aș mai avea încredere în rezoluțiile de început. Dar nici să merg așa de-aiurea, nu-mi vine. Cum să pășesc

E plin de pisici pe aici. Dimineața, când ieșim, le vedem pe cele trei ale pensiunii în cele mai interesante, ciudate, absolut perfecte poziții. De o lejeritate indiferentă, suficientă sieși. Nu te deranjează cu nimic, nu le interesează prezența ta. Preferata mea e una aurie, toată numai miere și frumusețe și relaxare. Stau tolănite la umbră, coada le atârnă leneș, de multe ori le vezi răsfirate leneș pe canapeluțele din grădină, pe pernele destinate turiștilor de o vară. Le

La trei ani, cu ochii rotunzi, limpezi ca apa de fântână, nevinovați din interior spre în afară, privim lumea cu uimire și încântare absolută. Totul e încărcat de potențial, încrederea noastră e atotcuprinzătoare, uriașă cât marea cea mare. Apoi începem drumul. Și toate ne dezamăgesc. Părinții sunt primii. Din eroi de benzi desenate, absoluți în puterile lor magice se transformă în niște banali imperfecți. Ne părăsesc la grădiniță, uitând de noi cu orele, lăsându-ne de izbeli

Am o dimineață absolut glorioasă în care toate mi se par perfecte. Cred că e efectul dispariției durerii. Aia de umăr. Și totul strălucește. Cerul e plin ochi de seninătate. Marea cu vălurele pe tot întinsul e plină ochi de dantele albastre. Culeg pietricele și sunt extaziată de frumusețea lor simplă, rezultatul a mii de ani de șlefuire anonimă. Seamănă cu oamenii aceia rari, prețioși, care luminează în întuneric, felinare încărcate de argint fluid. Oameni speciali pe care îi

Ce mai poveste! 😊)) Mâna a început să mă doară din a doua zi în Corfu. Așa ceva. Stricătoare de vacanță, durerea era sâcâitore, permanentă, nu mă lăsa să dorm. Îmi ridicam brațul cu mâna cealaltă și mă văitam de numa'. După o matură analiză post mortem, am tras concluzia ca de la mărețul meu rucsac minimalist, destul de greu, hm. Așa, pe la vreo 8 kile. Se pare că am ajuns vremurile în care nu mai pot căra minimalismul în spinare. Tre să mă întorc la trolerul pe roți, unul m

Să pornim de la premisa esențială că nesimțitul nu știe că e nesimțit. E evident. Dacă ar avea bun simț, ar ști. Dar n-are, așa că nu...

Când avem altceva În largul lumii, plutind agale pe o insulă la fel de albastră ca orice vis frumos, la fel de verde ca miezul de...

Îmi arunc privirea de jur împrejur. Sunt în stare de alertă. Simt că sunt doar un cârlig oarecare atârnat pe această sârmă subțire. Simt...

Deschizi poarta, închizi poarta în urma ta. Părăsești spațiul sigur al casei ca să te duci în lume. Să îți faci numărul de pași zilnic....

Simt că trăiesc într-un lux de nedescris. Dimineața îmi scot capul pe geamul de la mansardă și respir adânc. Aerul e neasemuit de...

Casa bucurându-se încetișor de mirosul de scorțișoară coaptă și vanilie caramelizată. Aromele o învăluie și o acoperă în prag de...

Mă tot gândesc, ca orice om normal la cap, ce am făcut, cât de bine am făcut ce am făcut, dacă puteam să fac mai bine. Mă uit de jur...

Mă uit la toate clipele mele. Se scurg ca firele de nisip în clepsidră, prea repede. Poți măsura timpul așa. Simți că în curând nu va mai...

O carte bună, am decis rapid pe la pagina 40. Nu extraordinară, dar bună. Găsești niscaiva idei bune prin ea. Poți să te mai dezvolți...

Parcă niciodată nu am cunoscut dreapta măsură până acum. Nu că acum m-aș califica pentru vreun podium. Mereu am căzut dintr-o extremă în...

Ca întotdeauna, ca fiecare, în ultimele luni am adunat tot felul de dorințe despre cum aș vrea să fiu, de fapt despre cum știu că sunt și...

Mai întâi și mai întâi să definim buburuza. În viziune proprie e o chestie mică de tot, care poate să zboare, chiar dacă e de lemn (nu e...

De la o vreme încoace am observat la mine niște schimbări strigătoare la cer. Nu știu dacă se datorează anilor mei din ce în ce mai...

Tocmai am descoperit că albastrul are putere de descântec. Nu are nevoie de chibrituri aprinse și vorbe murmurate deasupra cănii cu apă,...

Stau în mare până-n gât. Nu mai e nimeni cât vezi cu ochii. E incredibil de albastră, toate nuanțele albastrului s-au revărsat cu...

Pentru a încuraja variația în viața noastră, pentru a ne supune la noi provocări care să ne ascută spiritul, ne-am hotărât să ne mutăm...

Pierdem vremea. Timpul trece. Și noi călcăm haine, inclusiv chiloți și șosete. Pentru ce?! Ne lustruim în neștire casele, ne aranjăm...

Oare e ciudat că nu vreau să mă întorc în timp, că nu mai vreau să fiu din nou fixată în diferite vârste? Cam ca în pioneze pe un panou? ...

Uneori, pe grupul nostru de pe Whatsapp, una dintre noi aruncă o întrebare. Se încing discuțiile si distanțele se evaporă, nu mai suntem...